Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, s-a prezentat, luni, în fața magistraților Curții de Apel Constanța, solicitând revocarea controlului judiciar impus de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, într-un dosar cu un prejudiciu estimat la peste un milion de lei.
Instanța de judecată a respins cererea, dar, totodată, a înlăturat ca temei al măsurii controlului judiciar infracțiunea de luare de mită, apreciind că nu există indicii. Decizia Curții de Apel este definitivă.
La ieșirea din sala de judecată, prelatul le-a spus jurnaliștilor prezenți că este nevinovat, declarând că prin el este umilită, de fapt, Biserica.
„Am avut ocazia să susțin nevinovăția pentru că cele incriminate nu există. Atât am de spus. Și am întrebat cui folosește să umilească Biserica. Pe mine, personal, nu mă afectează că sunt acuzat pe nedrept, dar afectează Biserica, pentru că reprezint Biserica. Probele se vor dovedi că, de fapt, nu s-au găsit”, a declarat IPS Teodosie.
Arhiepiscopul Tomisului este reprezentat în instanță de avocata Maria Vasii, cea care în trecut i-a apărat pe Cristian Cioacă și pe Cristian Borcea.
Avocatul a declarat că acuzațiile care i se aduc Ierarhului Tomisului sunt nefondate, inclusiv cea de luare de mită.
„Discutăm cu toții dacă înaltul prelat, care aparține unei biserici autocefale, separate de ierarhia de stat, poate avea calitatea de funcționar public, ca să răspundă pentru luare de mită. La dosar sunt interceptări care arată refuzul vehement pe care dânsul îl adresează celui care întinde plicul cu cei 500 de euro. Nici nu vede câți sunt acolo, doar refuză vehement”, a spus Maria Vasii, precizând că preluatul nu are pe cine îmbogăți, și că nu are decât hainele bisericești.
„Ierarhul nu are familie, nu are pe cine să îmbogățească, nu are pe nimeni. Tot ce are sunt aceste straie pe care le poartă cu cinste”, a mai spus Vasii.
În data de 17 octombrie, IPS Teodosie a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, pentru luare de mită și folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene. Procurorii susțin că acțiunile prelatului și ale complicilor săi au provocat un prejudiciu de peste un milion de lei.
„În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalți inculpați au folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) în scopul de a primi fonduri europene. În declarațiile prezentate la A.P.I.A., inculpații au declarat în mod nereal că utilizează anumite suprafețe agricole având categoriile de folosință ‘vii pe rod cu struguri pentru vin/vii pe rod cu struguri nobili pentru vin’, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi.(…) Faptele au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică (SAPS), totalizând 1.356.973 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 148.610,21 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei, în anul 2016 plățile nefiind încă autorizate (această faptă a rămas în faza tentativei)”, se arată în comunicatul DNA.
În plus, în primăvara anului 2016, inculpatul Teodosie Petrescu, în calitate de Arhiepiscop al Tomisului, a primit de la o persoană suma de 500 de euro.
„Banii respectivi au fost primiți în legătură cu îndeplinirea, de către inculpatul Teodosie Petrescu, a îndatoririlor sale de serviciu ce decurg din calitatea de Arhiepiscop al Tomisului, în sensul de a dispune ca persoana în cauză să primească remunerație legală pentru activitatea pe care o desfășura într-o parohie”, se mai arată în comunicatul procurorilor.
De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecții Beca Stere, Malaxa Bogdan-Petrișor, Nadoleanu Gheorghe, Cojocaru Ciprian-Ioan, mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, dar și asupra lui Ștefan Aurelian, suspectat de aceleași fapte.